suntem intorsi invers, dupa ce ne-am fixat in tample, ochi, ganduri, degete, vise. stratul e impermeabil. carmim bratele dupa sunetul si mirosul ploii. potop sa fie si sa auzim picaturile bubuind pe membrana invelis. stam cuminti aici, sub piele, gandind in soapta, chicotind, proiectand vise cu soba si trosnet de foc pe pereti. si pentru ca stii cat imi place, dai copilareste din picioarele mele, imi musti buza si ma legeni. poate-o sa ne fie dor de prieteni si de rude. daca tii mortis, o sa-i vizitam. in doi, pentru ca altfel nu ne vor recunoaste.
asta daca ne vom aduce aminte cum se face, bineinteles.

Advertisements