
Semestrul asta parca a fost ca nici un altul… Mi-am bagat picioarele in tot, dar absolut tot ce a avut o cat de mica tangentza cu scoala si chiar cu cladirea facultatii insasi am fost intr-o relatie stransa de tangentza care s-a transformat de cele mai multe ori in paralelism.
Si uite a venit si momentul culminant al semestrului, sesiunea , si io am rucsacu pregatit (ufff e prea greu, de abia pot sa-l ridic, d-apoi sa mai urc pe moldoveanu cu el…), bocancii ma asteapta, biletul la artmania e in portofel si… mai am cateva ore pana plec.
Urati-mi vreme buna si… hmm.. da, sa iau cele 2 examene pe care le mai am (ar fi cam obligatoriu)
Am plecaaaat!!!!! Iupiiiiiiii!!!! O saptamana in fagaras si sibiu.
p. s. : la within temptation o sa fiu in primul rand
7 comments
Comments feed for this article
June 11, 2007 at 8:21 am
lumi
Have fun! Nu stiam k stai o sapt akolo!
June 11, 2007 at 8:47 am
Zburatorului
thx!! pai inseamna k nu stiai k artmania e vineri, sambata si duminica 😛
October 18, 2007 at 5:03 am
Bursucu
hmmm… n-as baga mina-n foc, dar parca peisajul aduce cu versantul bucegilor dinspre malaiesti: urcarea spre omu prin hornuri.
October 18, 2007 at 12:17 pm
Zburatorului
ha ha ha :)) chiar acolo si e poza 😛 n-aveam cum sa pun o poza din fagaras inainte de a ajunge acolo, asa ca am pus o poza din alta parte 😛 🙂
October 18, 2007 at 12:21 pm
Zburatorului
si… am pus si poze din fagaras chiar in blogul urmator 😛 🙂
October 24, 2007 at 10:35 am
Bursucu
mereu m-am intrebat de ce vine lumea la malaiesti :).
accesul prin fundul vaii glajariei e neplacut, de cind drumul forestier a fost spart de ape. de sus de la omu cine ar cobori la malaiesti?… si de la diham de ce-ar veni lumea, cind o poate lua direct spre omu?
in orice caz, take ionescu e traseul nostru favorit. il facem cam o data la 2-3 ani. tura de-o zi, obositoare dar buna si pentru copii. ne-am domnit: nu mai vrem cu cortu-n spinare! 😀
October 25, 2007 at 5:24 am
Zburatorului
hihihi n-am mers decat o singura data prin glajarie si a doua oara n-am mai vrut ;)) take e un traseu superb, bun cand nu ai timp de ceva mai mult si poti sta doar vre-o zi jumate prin munti.
eu il fac la vreo 2 luni si intotdeauna imi place la nebunie. cat despre malaiesti… prima oara cand am ajuns acolo am avut senzatia ca sunt intr-un cu totul alt loc decat bucegi; m-am indragostit imediat de refugiul mic si primitor transformat in cabana si de nea samo cu vorbele lui de duh dar inteligente 🙂
e o adevarata nebunie cand se strang muntzomanii la malaiesti si se incinge o cantare la chitari pana dimineatza la lumina focului si a frontalelor… 8->